Schimbarea climei ar putea fi mult mai accelerată decât s-a crezut

Aproximativ 30 de rețele de computere masive și complicate deservesc oamenii de știință care stau în fruntea cercetărilor despre schimbarea climei.

Fiecare rețea rulează un program format din milioane de linii de cod. Aceste programe sunt modele de calcul care combină nenumăratele fenomene fizice, chimice și biologice care formează împreună climatul planetei noastre.

• Câți dintre români vor face cumpărături de Black Friday și cât au de gând să cheltuie?
• România este în plin sezon al infecției cu Virusul Sincițial Respirator, avertizează medicii

Modelele calculează starea atmosferei, a oceanelor, a pământului și a gheții Pământului, captând variabilitatea climatică din trecut și prezent și folosind datele pentru a prezice schimbarea climei din viitor.

Aceste rezultate sunt analizate de institutele de cercetare de top din întreaga lume, precum Institutul de Știință Weizmann din Israel, și apoi încorporate în raportul de evaluare al Grupului Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (IPCC) al ONU.

Factorii politici se bazează pe rapoartele IPCC atunci când formează strategii de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice, una dintre cele mai mari crize ale generației noastre.

Un nou studiu, publicat în Nature Climate Change, va determina cu siguranță IPCC și alte organisme de mediu să țină cont de el.

Fără schimbarea climei, temperatura la poli ar fi mult mai mică

O echipă de oameni de știință condusă de Dr. Rei Chemke, de la Departamentul de Științe Planetare și ale Pământului de la Weizmann, a dezvăluit o intensificare considerabilă a furtunilor de iarnă în emisfera sudică.

Studiul, realizat în colaborare cu Dr. Yi Ming, de la Universitatea Princeton, și Dr. Janni Yuval, de la MIT, va impulsiona cu siguranță conversația despre climă.

Până acum, modelele climatice au proiectat o intensificare cauzată de om a furtunilor de iarnă abia spre sfârșitul acestui secol. În noul studiu, Chemke și echipa sa au comparat simulările modelelor climatice cu observațiile actuale ale furtunilor. Descoperirea lor a fost sumbră: a devenit clar că intensificarea furtunilor în ultimele decenii a atins deja nivelurile estimate să se petreacă în 2080.

„O furtună de iarnă este un fenomen meteorologic care durează doar câteva zile. Individual, fiecare furtună nu poartă prea multă greutate climatică. Cu toate acestea, efectul pe termen lung al furtunilor de iarnă devine evident atunci când se evaluează datele cumulate colectate pe perioade lungi de timp”, explică Chemke.

Cumulativ, aceste furtuni au un impact semnificativ, afectând transferul de căldură, umiditate și impuls în atmosferă, ceea ce afectează, în consecință, diferitele zone climatice de pe Pământ.

„Un exemplu în acest sens este rolul pe care îl au furtunile în reglarea temperaturii de la polii Pământului. Furtunile de iarnă sunt responsabile pentru majoritatea transportului de căldură dinspre regiunile tropicale către poli. Fără contribuția furtunilor, temperaturile medii la pol ar fi cu aproximativ 30°C mai scăzute”, continuă Chemke.

Schimbarea climei afectează cele două emisfere ale planetei noastre în mod diferit

În mod similar, intensificarea colectivă a acestor furtuni aduce o amenințare reală și semnificativă pentru societățile din emisfera sudică în următoarele decenii.

„Am ales să ne concentrăm pe emisfera sudică deoarece intensificarea înregistrată acolo a fost mai puternică decât în emisfera nordică. Nu am examinat emisfera nordică, dar se pare că intensificarea furtunilor în această emisferă este mai lentă în comparație cu cea din emisfera sudică. Dacă tendința persistă”, adaugă Chemke, „vom observa o intensificare mai semnificativă a furtunilor de iarnă în următorii ani și decenii”.

În laboratorul său de la Institutul Weizmann, Chemke cercetează mecanismele fizice care produc schimbarea climei la scară largă. În acest studiu, el și partenerii săi de cercetare au căutat să înțeleagă dacă aceste modificări ale modelelor climatice au fost cauzate de factori externi (cum ar fi activitatea umană) sau dacă au rezultat din fluctuațiile interne ale sistemului climatic global.

Ei au analizat modele climatice care simulau modele de intensificare a furtunilor sub influența izolată a cauzelor climatice interne, fără impact extern. Ei au arătat că în ultimii 20 de ani, furtunile s-au intensificat mai repede decât poate fi explicat doar prin comportamentul climatic intern.

În plus, cercetătorii au descoperit procesul fizic din spatele intensificării furtunilor. O analiză a ratei de creștere a furtunilor a arătat că schimbările din ultimele decenii ale curenților atmosferici au cauzat aceste creșteri, iar modelele climatice actuale nu sunt în măsură să reflecte aceste schimbări cu acuratețe.

O descoperire îngrijorătoare

Studiul lui Chemke, Ming și Yuval are două implicații imediate, considerabile. În primul rând, arată nu doar că proiecțiile climatice pentru următoarele decenii sunt mai grave decât evaluările anterioare, dar sugerează, de asemenea, că activitatea umană ar putea avea un impact mai mare asupra emisferei sudice decât se estimase anterior.

Asta înseamnă că este necesară o intervenție rapidă și decisivă pentru a opri daunele climatice din această regiune. În al doilea rând, este necesară o corecție a prejudecăților modelelor climatice, astfel încât acestea să poată oferi pe viitor o proiecție climatică mai precisă, scrie Phys.org.

Nu au fost observate erori și în alte date

Ar putea modelele climatice să prezică în mod inexact și alte fenomene importante? „Modelele fac o treabă foarte bună în prognozarea aproape a tuturor parametrilor. Am descoperit un parametru pentru care trebuie ajustată sensibilitatea modelelor. Schimbările de temperatură, precipitații, gheață și tiparele furtunilor de vară, de exemplu, sunt toate simulate cu acuratețe”, spune Chemke.

Rezultatele studiului îi vot ajuta pe cercetătorii climatici din întreaga lume să corecteze prejudecățile modelelor și să creeze o predicție mai precisă a modelelor climatice viitoare.

În plus, înțelegerea actualizată a intensificării furtunilor de iarnă în ultimele decenii ne va ajuta să înțelegem mai bine starea climei Pământului. Oamenii de știință climatologi vor putea acum să estimeze mai precis amploarea daunelor pe care se așteaptă să le producă schimbările climatice, daune care vor fi atenuate doar dacă umanitatea intervine și își asumă responsabilitatea pentru viitorul planetei.

Vă recomandăm să citiți și:

Peste 90% din suprafața studiată în acest an în Marea Barieră de Corali a albit

Sănătatea oceanelor poate fi acum monitorizată mai ușor. Iată cum!

Patru mari recorduri climatice au fost doborâte în 2021, indică un nou raport global îngrijorător

Copacii din pădurile tropicale au început să moară mai repede încă din 1980